Mă corectez

Nu știu alții cum sunt, dar eu mooor când nu știu care este forma corectă a unui cuvânt. Dacă nu sunt sigură cum se scrie corect, mă dau de ceasul morții până când aflu. Apoi, sănătate și voie bună, pot dormi liniștită și nu mă mai frământ.
Dacă se face că îi aud pe alții că pronunță greșit, iar eu știu varianta corectă, mă ia cu urticarie. Dacă îmi sunt cunoscuți/apropiați, mai în glumă, mai în serios, îi iau la ”nșpe metrii, dar dacă sunt persoane care se respectă(cică), atunci e complicat, mă abțin, dar în gândul meu numai eu știu ce e :).
Și acum :
Întrebare: Corect se scrie vise sau visuri?
Răspuns: Și vise și visuri, doar că depinde de înțelesul fiecărui cuvânt, de context.
– vise: astea numai în sommn sunt posibile;
– visuri: la astea visăm cu ochii deschiși.
* mai multe lănuriri aici

O altă dilemă cu care m-am confruntat recent, deși înițial părea un fleac, am descoperit că multă lume nu folosește corect pluralul cuvântului ”rață”. Așa că:
Întrebare: rețe sau rațe?
Răspuns: eu aș fi înclinat să zic rațe, dar să vedem ce zic specialiștii:
DEX: RÁȚĂ, rațe, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de păsări domestice și sălbatice, înotătoare, cu ciocul lat și turtit, cu trunchiul scurt și îndesat, și cu picioarele scurte, deplasate în partea posterioară a trunchiului (Anas). ◊ Rață sălbatică = strămoșul celor mai multe rațe domestice, foarte asemănătoare cu acestea și apreciată pentru carnea ei gustoasă (Anas platyrhynchos). Rață domestică = denumire dată multiplelor varietăți provenite prin domesticirea raței sălbatice și deosebite între ele prin culoarea penajului, forma corpului, calitățile productive etc.

Bine că le-am lămurit și pe astea, rămâne de văzut cu ce ne mai confruntăm pe viitor..hmmm.

 

Am primit scrisoare..lalalalalalala

Tot am mai scris despre corespondență și a scris și Adri și nu știu cum, dar am ajuns să ne scriem..hehehe..
Au trecut mulți ani de când practicam sportul acesta, când mă gândesc la primele scrisori pe care le-am trimis..mă distrez copios. Să revenim, ziceam că e așa frumos să primești o scrisoare. De ce?
Pentru mine e mai specială scrierea când cineva o face de mână, e mai personală așa. Ca să nu mai pomenesc de așteptare, pfff, e așa emoționant când știi că trebuie să primești ceva, dar nu știi când, iar când ai primit-o, cred că e de la sine înțeleasă bucuria. Și după ce ai deschis-o și începi să citești te luminezi la față(asta dacă sunt vești bune, clar) și parcă o auzi pe persoană cum îți povestește.
Eu am primit ieri o scrisoare și m-a bucurat atât de tare! E așa plăcut să vezi că cineva drag se gândește la tine! lalalalalalalalala
Tema de casă: e frumos au ba să primești scrieri(cu vești bune clar) pe hârtie ?

 

Povestea cititului

Când eram mică și nu știam să citesc, pe când trăia bunicul, nu era seară (în vacanță) fără câte o poveste, fie că era inventată, fie nu. Și uite așa s-a aprins curiozitatea…
M-au învățat la școală să citesc și atunci poveștile românești, basmele nu au mai avut scăpare. Au urmat la rând basmele stăine, anonime, devoram tot.
În adolescență citeam pentru a afla cum gândeau diverși autori sau cum anume gândesc personajele din diferite epoci, prin ce situații de viață trec.
De multe ori, citeam pentru pentru a-mi imbogăți vocabularul, pentru exercițiu, pt. a ști cât mai multe, pentru a învăța… Alteori, citeam pentru a evada din realitate.
De cele mai multe ori, citesc pt. că îmi place, pentru că POT!