RSS

Povestea cititului

08 Dec

Când eram mică și nu știam să citesc, pe când trăia bunicul, nu era seară (în vacanță) fără câte o poveste, fie că era inventată, fie nu. Și uite așa s-a aprins curiozitatea…
M-au învățat la școală să citesc și atunci poveștile românești, basmele nu au mai avut scăpare. Au urmat la rând basmele stăine, anonime, devoram tot.
În adolescență citeam pentru a afla cum gândeau diverși autori sau cum anume gândesc personajele din diferite epoci, prin ce situații de viață trec.
De multe ori, citeam pentru pentru a-mi imbogăți vocabularul, pentru exercițiu, pt. a ști cât mai multe, pentru a învăța… Alteori, citeam pentru a evada din realitate.
De cele mai multe ori, citesc pt. că îmi place, pentru că POT!

Anunțuri
 

Etichete:

Un răspuns la „Povestea cititului

  1. anonim

    23 Septembrie 2013 at 15:45

    fain

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: