RSS

Fapte…

18 Noi

Daaaa, am făcut-o şi pe asta!!!!!!! După spusele unora, sunt un erou….pe mine nu prea mă încântă titlul acesta, sper doar că am făcut bine ceea ce am făcut şi ca fapta mea să fie de ajutor cuiva… Şi acum să povestesc (musai, tb să mă laud) despre ce e vorba:

M-am hotărât să-mi vând organele donez sânge….O prietenă e super hotărâtă de ceva vreme să doneze şi abia săptămâna asta a putut…So, m-a racolat şi pe mine, logic, şi pe încă 3 oameni…cam puţini deşi am vorbit cu mai multă lume, dar nah…

Demult tot vreau eu să ajut lumea asta, să fac ceva pt. umanitate, dar din păcate nu prea am ştiut cum sau ceea ce am făcut a fost prea puţin, din punctul meu de vedere. Că tot se spune că am crescut, dacă tot am făcut 22 de ani, trebuie să mă comport ca atare.

Am lăsat extra fobia mea de ace şi mi-am făcut curaj, vai ce greu a fost…de mii de ori am vrut să mă răzgândesc, să nu mai donez nimic…Numai când mă gândeam la ac, la durere făceam atac de panică, nu alta, apoi nişte prieteni m-au încurajat zicându-mi că acul e ff gros, apoi mă gândeam la sânge, altă poveste…Dacă văd sânge, operaţii şi alte cele mă ia cu leşin, deşi la sângele meu sunt mai tolerantă, dar totuşi. Apoi, îmi făceam tot felul de filme (am tendinţa să devin paranoică, trăsătură de familie), că dacă iau ceva boală de acolo( hiv etc), că aia, că aialaltă. Apoi m-am trezit de dimineaţă şi am plecat spre centrul de transfuzie, ce pana mea…să fac şi eu un bine 😀

Sincer, am fost cam dezamăgită, nu s-au adeverit prostiile la care mă gândeam eu, ci oamenii de acolo, profeşioniştii adică mi-au tăiat tot elanul. Nu vreau să mă plâng pt că nu îmi place, dar mă aşteptam la altceva din partea lor. Adică, puţină empatie, umanitate şi un car dram de profesionalism.

.

La fişiere a fost o scorpie şi jumătate, fiind prima dată la donat, eram timidă, nu ştiam cine cu cine votează, iar tanti începe să mă ia la 11 metrii şi întrebări: ce fac în Timişoara (de fapt, ideea era de ce donez eu taman în Tm, fiind din alt judeţ, ha!), câte kg am, zic numărul şi mă trimite la cântar. Mă urc pe aparat, mişc de talere în stânga, în dreapta ( ajung la 100 kg) şi nimic, noroc cu un băiat care m-a ajutat, doamna de acolo nici nu s-a sinchisit…am zis ca am 55, dar de fapt, erau 54( ştiu că nu trebuia să mint, dar chiar am vrut sa donez).

Apoi merg la cabinet pt. grupa de sange, tensiune arterială. Nici nu intru bine, că doamna de acolo : “ Vai fetelor nu vă înţeleg, de ce veniţi să donaţi?? Iar or să mă certe fetele de la recoltat că le trimit anemice!” WTF???? “ ok, d-ră, hai să te testez, vai dar palidă mai eşti!!!”( ştiu că tenul meu e extra deschis, dar nu eu sunt de vină) Îi intind timid mâna şi încerc să mă gândesc la altceva ( NU la ac!!!!) şi atunci mă întreabă : “ Ai venit pt. bonuri???” Dublu WTF??? Am rămas mască, nu mă aşteptam la aşa ceva, am vrut să mă ridic şi să plec.. Dar, am rămas, i-am spus că ştiu că e nevoie de sânge şi eu am destul şi că vreau să fac un bine. Sunt de condamnat???? Se pare că, după părerea celor care cer oamenilor să doneze ( cadre medicale) e un lucru rău…Culmea ironiei a fost că eram numai bună pt. donat, nu sunt anemică, sunt ok ( iar prietena care ne-a convins să donăm era anemică, deci a stat pe tuşă L)

La recoltat, plin de lume, aştepta la rând, mă aşteptam să fie doi trei oameni, dar lumea vine pt. tichete ( chiar sunt persoane care vin pt. ele). Intru într-un final să donez, aştept câteva minute până se eliberează un pat şi aventura începe. Îi spun asistentei că mi-e frică de ace şi o rog să îmi spună cum trebuie să ţin mâna, alea, alea…îmi răspunde ff sec şi laconic. Având în vedere că nu am mai donat până acum şi că sunt acofobă şi că i-am mai şi zis lucrurile astea, mă aşteptam să se comporte mai frumos, să îmi vorbească, să îmi explice, să mă liniştească, dar nimic….nu m-a întrebat nici măcar o dată dacă mă simt bine, mai venea să vadă de pungă, atât. Cele două asistente de acolo se certau cu un donator pe tema parcări în spitale etc. Cum poţi să faci aşa ceva???

Am stat vre-o 10 min, 15 min şi s-a umplut şi punga mea, foarte sec a fost totul, am fost trimisă să stau jos, să merg să beau un pahar de apă cu calciu ( cum să fac asta cu doar 2 mâini, una găurită şi alta ocupată cu prima???), m-am lipsit de apă…

Ultima etapă: tichetele, că doar pt. ele am venit, nu?? Le-am primit, dar dacă nu întrebam de motivare nu primeam, deci o regulă de aur : CA SĂ PRIMEŞTI TREBUIE SĂ CERI!!!!, offfffffffffffffff

Pe de o parte sunt mândră de mine pt. fapta mea, dar pe de altă parte am rămas cu un uşor ( doar uşor pt. că nu mă las chiar aşa de demoralizată) gust amar după ziua de azi. Am mai rămas şi cu puţini nervi şi indignare la adresa celor care recoltează, nu aşa trebuie să te comporţi cu oamenii, mai ales cu cei care vor să facă un bine, unde e motivarea apoi???

Oricum eu mă simt împăcată cu mine însămi, pentru că am făcut-o pentru mine (şi pentru cei care vor benficia de sângele meu).

Anunțuri
 
5 comentarii

Scris de pe 18 Noiembrie 2009 în Humanul din noi

 

Etichete: , , , ,

5 răspunsuri la „Fapte…

  1. adizzy

    18 Noiembrie 2009 at 22:05

    tocmai m-ai convins sa imi tin sangele pentru mine…pana lor asa rai sa fie!! da stiu ca sunt persone care pentru tichete merg, o da cunosc vreo doua..si-au luat tigari si bere de ele(aminitiri din anu 1)
    dar draga mea felicitari pentru curaj

     
  2. serrenis

    18 Noiembrie 2009 at 22:13

    draga mea, nu trebuie să gândeşti aşa, dacă ei nu dau dovadă de omenie, atunci măcar noi să dăm dovadă… nu imi pare rău că am fost, mai vreau să merg chiar. Credeam că e mai uşor să faci bine, dar nu e şi totuşi nu mă descurajez… Fie ei răi, că sunt eu bună şi poate aşa mai şi ajut un om, numai în ciuda lor, nah!!!
    Am scris şi despre părţile naşpa pt. că există, nu pt. că vreau să conving lumea să nu doneze. Aşa că, poate îţi faci şi tu curaj şi mergem să donăm împreună, oke??? te-am pupat!!!

     
  3. Ioana

    18 Noiembrie 2009 at 22:39

    Hmmmhmm…Si eu am donat prin mai. Dar cu mine, astia de la Cluj, s-au purtat chiar foarte ok. Repet treaba la anu. Bonuri…Mda…nici acum nu le-am terminat:)).

     
  4. dyde

    24 Noiembrie 2009 at 14:32

    nu stiu in ce oras ai donat tu sange, eu am donat in sibiu si a fost foarte ok, oameni profesionisti si asistenta de la receptie era foarte draguta 😛

     
    • serrenis

      24 Noiembrie 2009 at 15:47

      timisoara. ma bucur pt tine ;)…cand am fost sa imi iau rezultatele analizelor i-am urat o zi buna. Nu mi-a zis absolut nimic…

       

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: